N-are rost? Nu citeam comentarii. Așa m-au învățat când eram copil:
- Nu te interesează! Nu știi, nu spui, nu se știe de la tine! Nu trebuie să fii unde sunt toți, nici să mergi pentru că merg toți! Și te respecți când respecți!
Nu vorbește, nu scrie nimeni corect. Profesori universitari au dispute cât cariera fiecăruia. ...ne spunea un profesor, la curs, în primul an. ... mi-a spus... "Bun referat1" ... "Bun referat!" Nu mă așteptam, l-am scris în grabă, cu stiloul.
Respect. Ne respectăm pe noi înșine prin modul de exprimare. Ne dezvăluim.
Unele comentarii nu pot fi citite. Nu doar pentru că "nu-i frumos". Nu doar pentru că "nu merită". Este incorect. Exprimă o "opinie" privind persoana care le displace, un interes pentru alta, cu ton și exprimare pentru "țintă": adepți, prezent și viitor.
In ton? Cum să vă spun? Nadă. Năvod. Caută răspuns. Câți și cum reacționează.
Ce ton? Cum abordează, cu ce rezultat, cum să obțină mai mult.
E rău, comentariile sunt oglinda celui care scrie și oglinda unei pârți a societății. Cât cuprinde oglinda? Fotografie*. Măsoară pretenția - de opinie, educație, apartenența la elită - cu evidența ascunsă în comentariu. "Vehemența și intransigența dezvăluie apartenența"**.
Are rost educația. Are rost demersul pentru limba română.
Are rost respectul fiecăruia pentru fiecare! Tutuiala? De unde știți că în limba engleză vorbesc toți cu "tu" și nu cu "dumneavoastră"?
"Yes, you can. But you may not!" ..."Puteți. Dar nu vă este permis!" să vă exprimați oricum. Nu se asortează pretenția de clasă - noblețe! - cu lipsa ei. Apartenența este... au choix! ..la .alegere. Evidența confirmă "inventarul"**!