Într-un birou, plăteam ceva, în urmă cu câțiva ani, un tip enunța mercurialul: pe unde ar fi și cât câștigă fiecare. Să vadă ce reacție are celălalt și să mai afle.
Pe "net" aceeași nadă, plasă întinsă. Știe fiecare ce a făcut altul, a aflat de la altul care știe tot de acolo. Spun între ei, nu întreabă "acuzatul".
Părerea proprie, greu de acceptat, aduce calificări, invective. Acolo, pe "net", unul e alesul, unii sunt securiști, unii au furat, unii amândouă, alții urmașii lor. Altfel, de unde?
N-au văzut? Doar erau ocupați să îi observe pe cei ocupați cu treaba lor!
Câștigul, între "net" și realitate. Muncești - câștigi! Ești bun, negociezi, iei bani. Se poate, aflăm în cele din urmă. Să fie model.
"O părere pe zi", 394, Trădare
"O părere pe zi", 394, Trădare